Alex Gâlmeanu, unul dintre cei mai apreciați fotografi profesioniști din România, a acceptat să-mi răspundă la un număr de 8 întrebări despre trendurile din fotografia publicitară. De fapt, am încercat să aflu de la acesta în ce măsură se regăsesc noile trenduri din studiile Getty Images (despre care am scris aici), în fotografiile comerciale din țara noastră.
Alex Gâlmeanu a colaborat de-a lungul timpului cu cei mai importanți jucători de pe piața de media și publicitate din România, dar și cu personalități din mai multe domenii. În continuare voi enumera cateva dintre aceste nume: reviste - Glamour, Cosmopolitan, Esquire, Maxim, In Style, Marie Claire, Men’s Health, Playboy, FHM, Elle, Joy, Reader’s Digest, Forbes NY, Viva, Beau Monde, Bolero, Tabu, Tango, Eva; companii - Orange, Audi, BMW, AIG, Samsung, HP, Prigat, Kiss Fm, Realitatea TV, Antena 1, Antena 2, Antena 3 etc; agenții de publicitate – Saatchi & Saatchi, Ogilvy, McCann PR, Publicis, Propaganda, ș.a.
O parte din lucrările sale le puteți vedea aici: http://www.alexgalmeanu.com/
Interviu:
AB: Conceptul de Guru Joe/Jane se referă la un supererou în haine obişnuite, o persoană în care putem avea încredere şi care e folosită tot mai des în print-ad-uri. În urma cercetărilor efectuate de Getty Images, în primul studiu din 2005, s-a observat o tendinţă de a lăsa la o parte oamenii cunoscuţi (vedetele) şi de a apela tot mai mult la persoane obişnuite.. Se regaseste acest concept in fotografia publicitara din Romania?
AG: Conceptul se regăsește în mod sigur. Cred că ambele abordări coexistă. Nu am remarcat o pondere mai mare către una sau alta dintre soluții, dar nici nu am la îndemână statistici relevante. Lucrurile probabil trebuie privite pe dos, în sensul că mai toate tendințele publicitare sunt dictate de studii de marketing. Sunt produse unde utilizarea oamenilor “obișnuiți” are un impact mai mare asupra publicului avizat. Probabil publicul se identifică cu cei asemenea lor.
AB: Aţi auzit de conceptul de environmentalism? Credeţi că în print-ad-urile din România se regăseşte acest concept?
AG: Probabil din ce în ce mai des. Este la modă să fii „green”. Foarte multe companii profită de acest mesaj fie că au sau nu legatură cu fenomenul.
AB: Care dintre următoarele isimboluri/obiecte le asociaţi cel mai des cu ideea de mediu? (copacii/pădurile, oceanele, râurile şi cascadele, florile, apa potabilă, păsările zburătoare, speciile pe cale de dispariţie, apa poluată, smogul, resturile menajere, logoul care ne indică reciclarea, animalele, aşezările urbane, bicicleta, altele).
AG: Probabil toate aceste elemente se regăsesc deopotrivă. Nu am informații relevante pe tema aceasta.
AB: Atât cei de la Getty Images, cat si cei de la Corbis, în urma cercetarilor efectuate au mai stabilit cateva linii de evolutie a fotografiei publicitare, a folosirii imaginilor în scopuri publicitare si de marketing. Astfel, una dintre aceste linii se refera la imaginea businessului, la fotografiile care infatiseaza mediul de lucru si personajele care se regasesc aici. Fotografiile în care aparea vechea imagine bărbătească a business-ului este înlocuită de o atmosferă de muncă mult mai feminizată, în care se observă influenta femeilor. Se regaseste aceasta idee si in Romania?
AG: Nu cred că publicitatea românească are încă asemenea subtilități. Noi încă nu am epuizat imaginea clasică a business-ului. În general în publicitatea românească lipsesc subtilitățile. La noi mesajele se transmit într-un mod cât mai clar, fără interpretări. Conceptul de stare de bine sau fericire este transmis de obicei prin relaționari la bunăstarea materială (câștigi bani, ai ce mânca, ai o mașina de lux, ai o casă, ai familie, călătorești în locuri scumpe și luxoase, ai noroc într-un sens practic, etc.). Conceptul de business este și el exprimat în cel mai direct mod posibil.
AB: O altă idee ce apare în fotografia publicitara e legată de banii cheltuiti de companii cu scopul de a crea si de a mentine relatii stranse cu clientii lor. Se regaseste in Romania?
AG: Au fost câteva campanii pe tema asta dar este departe de a fi un trend.
AB: Zilele zâmbetelor programate şi ale mâinilor ce se strâng, au trecut. Astăzi, toată lumea şi-a dat seama că acea imagine corporatistă netedă e doar de faţadă. De aceea, oamenii vor să vadă astăzi o lume mai puţin idealistă, vor să vadă fotografii în care sunt surprinse cadre mai realiste din viaţa de la birou. Se regaseste aceasta idee in Romania?
AG: Probabil trend-ul face parte din „reality show-ul” ce pare să aibă un succes în orice domeniu vizual. Trend-ul se regăsește și în Romania.
AB: Credeţi că o fotografie alb-negru are un impact mai mare decât una color sau invers?
AG: Eu sunt un adept al fotografiei alb-negru așa că nu pot fi considerat obiectiv. Având însă în vedere ponderea enormă a printurilor color, probabil că fotografia alb-negru este mai degrabă asociată cu imagini cu mesaje negative, învechite, cu caracter social pronunțat pe de o parte dar și cu ideea de artă, lux pe de altă parte. Oricum ar fi, fotografia alb-negru nu atinge marea masă a publicității de larg consum.
AB: Ultima întrebare se referă la evoluţia print-ad-urilor din anii ‘60, ‘70, ‘80, ‘90, 2000 şi până acum. Credeţi că există elemente comune (aranjare, număr de elemente etc) în printurile de atunci şi cele de acum? În ce sens credeţi că au evoluat acestea?
AG: Întotdeauna există elemente comune, remake-uri, etc. Moda are tendința să revină, asta se întâmpla și în publicitate. Există multe campanii ce fac referire sau citează abordări ale anilor 60-90. Evoluția stă probabil în rețetele de marketing ce sunt mult mai complexe și mult mai nuanțate decât în anii trecuți. Stiința marketingului și evoluția ei influențează în mod direct abordarea și forma mesajelor publicitare.
Leave a reply